Sarbatori Locale

TRADITII SI OBICEIURI
    Folclorul obiceiurilor de peste an sau din viata omului s-au pastrat si la noi, dar ele au fost influentate de asezarea noastra in apropierea orasului. Cu toate acestea , trebuie sa amintim ca a existat si in traditia stalpenilor organizarea unor hore si baluri la care tinerii participau cu placere.
Sarbatoarea  Nasterii Domnului – Craciunul, este sarbatorita  trei zile. Se stie ca primul Craciun a fost sarbatorit in anul 354 la Roma, iar  la Bizant  in 375. Zilele  premergatoare acestei sarbatori sunt intens folosite de sateni prin diferite pregatiri de la care nu lipsesc  taiatul porcului, coacerea cozonacilor, fierberea sarmalelor, bucate care nu lipsesc de pe masa nimanui. Pentru cei mai mici impodobirea bradului si venirea lui Mos Craciun , colindatul la fiecare casa  constitue un prilej de mare bucurie. Colindele propriu-zise sporesc  nuanta de culori a obiceiului.alta sarbatoare  asteptata, bine pastrata, dar mai putin festiva  este Anul Nou, cand cei mari se bucura  de mese festive  si asistari la liturghii. Traditiile de Craciun: Mos Ajunul, de Anul nou- Plugusorul si Plugul Mare, Soacra s-au pastrat si astazi.
Cea mai mare  sarbatoare a lumii crestine, Pastele  sau  Invierea  Domnului  este o zi de bucurie pentru  tot omul, nu numai pentru biruinta  Domnului asupra mortii, ci si pentru ca  da fiecaruia  certitudinea credintei, intemeiata pe adevar. Pregatirea sufletesca  pentru aceasta mare sarbatoare  slujba de Inviere, inconjuratul bisericii cu lumanarea  aprinsa, inrositul oualor, taiatul mielului sunt obiceiuri bine pastrate in timp. Pastele cu vopsitul oualelor, participarea la slujbele religioase prilejuite de aceasta sarbatoare a primaverii aduna intreaga comunitate Se pastreaza obiceiurile de nunta si anume : gatitul miresei, bradul miresei, nuneasca si alte obiceiuri legate de acest eveniment de bucurie din viata omului. Nunta  este un eveniment important in viata  oamenilor din sat. Unirea prin casatorie a tinerilor este un ecou al chemarii  inimii. Saptamana premergatoare nuntii cunoaste o mare agitatie., pregatirile de tot felul  fiind in toi, caci nunta este socotita cel mai insemnat act social din viata omului de aceea la toate  neamurile pamantului in toate partile lumii si-n toate veacurile , ziua nuntii e cea mai mareata.
Dintre obiceiurile de vara amintim: Sarbatoarea Caloianului, Paparuda, Dragaica- sarbatoare ce are loc o data cu coacerea granelor.O alta sarbatoare la care participa majoritatea locuitorilor comunei noastre este hramul Bisericii la Sfantul Constantin si Elena- 21 mai.

Prezentare Locala

Vecini:           -la sud -com. Costesti
-la nord -com. Merei
-la vest -com . Ulmeni;
-la est -municipiul Buzau

Asezata in partea centrala a judetului Buzau, comuna Stilpu are un singur sat component, ce se constituie si in sat resedinta de comuna. Este alcatuita dintr-un numar de 1150 gospodarii si o populatie de 3320 persoane. Comuna Stilpu este strabatuta de drumul judetean DJ 203 G Costesti- Merei, fiind situat in apropierea intersectiei acestuia cu DE 577  Buzau-Ploiesti, respectiv zona Popasului Merei (cca 500 m). In partea de est se afla Padurea Spataru pe langa care curge raul Calmatui regularizat.Paraul Leoteasca este un parau cu un nivel scazut de apa si cu multe cotituri, iar vara seaca in cea mai mare parte.

ISTORIC   
Firul istoric al comunei  isi are capatul undeva in negura vremurilor stravechi.  Dovezile arheologice directe semnalate pe teritoriul actualei comune Stalpu, atesta  existenta unor asezari inca din epoca fierului. Astfel, in zona denumita de localnici „La Movila lui Patrascu” situate in apropierea gari Stalpu exista urme de  locuire si necropola din epoca fierului si din mil.I ce se constitue intr-un sit arheologic.
Descoperirile monetare atesta continuitatea locuirii prin prezenta unor monede geto-dacice in zona satului Stalpu. Atestata documentar in sec. al XVII-lea, localitatea Stalpu figureaza pe lista monumentelor istoxice a judetului buzau cu: Biserica Sf. Dumitru si Sfintii Imparati cu turnul clopotnita si zidul de incinta sec.XVIII si Conacul Dr. G. Angelescu, construit la sfarsitul sec.XIX..
Documentele care atesta localitatea nu exista, insa ne-au ramas unele stiri care spun ca initial satul ar fi fost aasezat pe malul drept al Calmutuiului , alaturi de Drumul Sarii sau Drumul Mare, care facea legatura comerciala a locuitorilor din tinutul baraganului cu cei din regiunea de deal si de munte pentru a se intalni in targul Buzaului. Acest sat purta denumirea de Cucuteni.
Din cauza asezarii sale pe malul Calmutuiului locuitorii mureau de paludism, fapt pentru care Ghica- Voda- poreclit Caciula Mare le-a oferit o noua vatra de sat pe dambul pe care-l putea observa cu usurinta orice calator ce venea dinspre miaza-zi. Pe dambul unde se asezase satul exista un mare stalp de piatra care folosea pentru orientarea celor ce veneau din vale spre Buzau, stilp din care o bucata de 2 m s-a pastrat pana in 1937 si de la care isi trage si comuna numele de Stilpu.
Din dictionarul geografic al lui Basil Iorgulescu aflam ca Stilpu era o comuna rurala din Plasa Saratii.din cele mai indepartate timpuri si cele mai vechi stiri se poate spune ca aceasta comuna a fost de sine statatoare, nedepinzand de alte comune. De Stilpu a mai apartinut un sat in partea de est la o distanta de 9 km cu denumirea de Balta Plopului sat care in anii 1951-1952 a fost desfiintat, pe locul sau fiind amenajat aerodromul Buzau, iar locuitorii au fost atasati comunelor Costesti, Lipia si Simileasca din jurul orasului Buzau. Locuitorii comunei noastre erau inainte de 1864 in totalitatea lor clacasi pe mosiile marilor proprietari si ale Episcopiei Buzaului.
In anul 1864 cu ocazia primei improprietariri ca urmare a aplicarii Legii Rurale au primit pamant un numar neinsemnat de locuitori, in functie de numarul de vite pe care il aveau , marea majoritate ramanand fara pamant.Cu aceasta ocazie au fost impartiti in cele trei categorii de tarani :fruntasi, mijlocasi si palmasi.
In urma razboiului de independenta din anul 1877 o alta mica parte din  randul taranilor au primit cate o bucata de mica de pamant de pe mosia Balta Plopului, alaturi de alti tarani din satele vecine. Dupa primul Razboi mondial, taranii din Stilpu au beneficiat de reforma agraradin 1921, in primul rand cei care luase parte la razboi, apoi vaduvele si orfanii.
Reforma agrara din 1945 s-a aplicat si in comuna noastra, de ea beneficiind un numar mic de tarani fara pamnat sau cu pamant putin. Perioada care a urmat – 1945-1989 a insemnat si pentru locuitorii comunei noastre, perioada comunista cu toate transformarile pe care le-a  adus  , in primul rand in agricultura si apoi industrie si celelalte domenii. S-a creat si la noi Cooperativa Agricola de Productie care a insemnat disparitia proprietatii privatea taranilor siliti sa se uneasca in CAP.
Au existat si in comuna noastra personalitati si oameni de mare valoare, care s-au preocupat sa lase mostenire edificii de interes public care dainuie si astazi si pe care le folosim noi si poate si urmasii noastri. Este vorba de Dr. Constantin C. Angelescu care a a ocupat diferite functii publice, printre care si aceea de ministru al invatamantului si care a avut proprietatea si conacul pe raza comunei noastre. Datorita lui, putem sa fim mandri ca avem o scoala construita in 1935 cu doua corpuri, scoala care an de an a dat numeroase generatii de elevi bine pregatiti.
Un loc aparte in istoria comunei noastre l-a avut biserica – ctitorie a lui Mihai Cantacuzino care pe anul 1700 – construita ca biserica de curte , refacuta in mai multe randuri in timpul lui Alexandru Ghica zis Caciula Mare , apoi dupa primul razboi mondial – 1918 -1920 de catre C. Angelescu si Paul Teodoru.
Biserica si scoala din comuna noastra au fost de-a lungul timpului singurele institutii publice care au atras in jurul lor intreaga comunitate, indiferent de regimurile politice care au fost.

Elementele cadrului natural
Teritoriul comunei Stalpu se desfasoara in cadrul interfluviului lalomita – Calmatui la interferenta intre Campia Buzau-Calmatui si Campia Baraganului de mijloc. Geomorfologic teritoriul comunei face parte din zona de campie ca unitate majora cu zone largi ridicate sau coborate datotita depunerilor eoliene, unde nu exista fenomene fizico-geologice majore. Altitudinea reliefului este cuprinsa intre 72-94 m. In vestul teritoriului administrativ al comunei se afla padurea Spataru, aflata in administrarea Ocolului Silvic Buzau.
Reteaua hidrografica este reprezentata de paraul Leoteasa al carui curs regularizat aduna ape din precipitatii, fiind secat in cea mai mare parte a anului.  Nivelul apei subterane se afla situat la adancimea de 4-5 m si este cantonat in orizontul de praf argilos, ascensional in perioade de precipitatii abundente 0,50 – 1,00 m fata de T.N. (in zonele de est si sud-vest al intravilanului).
Clima este caracteristica zonei de  stepa, cu verile foarte calduroase.Temperature medie anuala este de +10°C. temperatura medie a lunii ianuarie -3°C, temperatura lunii iulie 220C. Regimul pluviometric se caracterizeaza printr-o medie anuala de 459,2 mm, inregistrandu-se oscilatii mari in timp ale cantitatilor de precipitatii cazute.

Circulatia rutiera
Teritoriul administrativ al comunei StSlpu este strabatut de drumul judetean DJ 203 G (Merei-DN 1B- Costesti) de la nord la sud pe o lungime de 6 km din care 2,85 in extravilan. Este asfaltat pe tot traseul, iar in profil transversal are o parte carosabila de 5,50 m si acostamente de 0,50 – 0,75 m. In profil longitudinal prezinta declivitati reduse. Intersectia cu calea ferata este semnalizata.

Circulatia feroviara
Teritoriul administrativ al comunei Stalpu este strabatut de la vest la est, de calea ferata Ploiesti-Buzau, pe o distanta de aproximativ 5 km si asigura transportul de marfuri si calatori intre judetul Buzau si judetele invecinate. Calea ferata este dubla si electrificata. Accesul calatorilor la transportul feroviar se face prin gara Stilpu.